Adrian Morțun
29 Iul 2020
Pentru a veni în sprijinul viitorilor antreprenori sociali, Asociația Centrul pentru Legislație Nonprofit (CLNR) a solicitat instituțiilor publice cu atribuții în domeniul atestării întreprinderilor sociale, un punct de vedere oficial cu privire la interpretarea scopului social, respectiv a interesatului general pe care trebuie să îl aibă o întreprindere socială, potrivit legislației în vigoare. Astfel, CLNR a adresat în data de 11 mai a.c. solicitări scrise unui număr de 20 de agenții județene de ocupare a forței de muncă (AJOFM) din trei regiuni de dezvoltare (Centru, Nord-vest și Sud-Muntenia), precum și Agenției Naționale de Ocupare a Forței de Muncă (ANOFM). 12 agenții au răspuns solicitării noastre în termen de 30 zile.

Răspunsurile primite de la agențiile de ocupare a forței de muncă au reliefat că respectarea criteriului privind scopului social și/ sau interesul general se interpretează în general prin prisma respectării altor prevederi ale Legii 219/2015, precum: definiția economiei sociale, principiile economiei sociale, obiectivele economiei sociale și activitățile prin care se realizează aceste obiective. Precizăm însă că nu există o abordare unitară în ceea ce privește articolul din lege enunțat de fiecare instituție în parte ca fiind relevant în evaluarea scopului social și/sau a interesului general.

În ceea ce privește caracterul de generalitate al definițiilor prevăzute de lege pentru scopul social și interesul general, ANOFM consideră că acesta “poate fi înțeles prin prisma faptului că există o diversitate de activități de interes general […] care pot fi realizate în scopul atingerii obiectivelor economiei sociale”. Se mai precizează că "prin lege nu se îngrădește vreo formă de manifestare a realizării obiectivelor de economie socială."

Pentru a oferi o sursă de inspirație în privința obiectului de activitate, enumerăm mai jos câteva exemple de bună practică în domeniul afacerilor sociale din România și din alte state membre UE.
Afaceri sociale de succes din România:
 Agenție de turism care intermediază vacanțe și organizează evenimente, al cărei profit este reinvestit în cauzele sociale promovate de Fundația Alături de Voi. Până în prezent, afacerea socială, Wise Travel a sprijinit peste 150.000 persoane vulnerabile din România, a investit mai mult de 18 milioane de euro în comunitatea locală și a creat peste 100 de locuri de muncă, din care mai mult 40% pentru persoane cu dizabilități;
 Realizarea și comercializarea de jucării unicat după desene ale copiilor, oferind în același timp locuri de muncă persoanelor din zone cu o rată mare de șomaj, persoane care adesea au provin din medii defavorizare și au o educație precară - Atelierul Simpluș;
 Realizarea de obiecte ornamentale, cadouri, bijuterii, produse personalizate pentru companii și alte obiecte unicat, cu ajutorul voluntarilor și al copiilor și vârstnicilor asistați în cadrul Fundației de Sprijin Comunitar, cu realocarea profitului astfel realizat pentru susţinerea proiectelor sociale, medicale și educaţionale ale fundației - Atelierul Activ Mosaic;
 Intermedierea de anunțuri de angajare pentru persoane cu dizabilități, prin platforma online JobDirect.ro. Aceasta pune la dispoziția utilizatorilor săi, angajatori şi persoane cu dizabilități aflate în căutarea unui loc de muncă, posibilitatea de a posta şi de a căuta oferte de muncă la nivel naţional, în mod gratuit.

Afaceri sociale de succes din alte state membre UE:
 Prestarea de servicii culinare specifice unor culturi diferite, ca mijloc de a promova dialogul intercultural, angajând migranți provenind din Armenia, Turcia, Somalia etc. Serviciile includ: catering, ateliere și cursuri de gătit, precum și schimburi de experiență interculturală - Cooperativa Tobilì (Italia);
 Reabilitarea spațiilor imobiliare neutilizate și punerea lor la dispoziția celor care vor să deruleze proiecte cetățenești, activități economice inovatoare etc., prevenind astfel neocupare acestor spații și promovând inovația și cooperarea socio-culturală și dezvoltare locală – Communa (Belgia);
 Furnizarea de servicii de curățare ecologică, design și conservare de costume, croitorie, silvicultură, turism etc., oferind locuri de muncă persoanelor aparținând unor grupuri vulnerabile – Întreprinderea socială de inserție Inserfac (Franța);
 Realizarea de produse cosmetice și săpun și comercializarea lor prin intermediul altor magazine sau prin comenzi directe, angajând persoane nevăzătoare și persoane cu alte dizabilități - asociația caritabilă Clarity (Marea Britanie);
 Reutilizarea deșeurilor provenite din producția de bere pentru realizarea de produse de panificație (biscuiți, pâine, cereale etc. ), promovând astfel un stil de viață sănătos și utilizarea sustenabilă a resurselor – Proiectul Beerfood (Belgia);
 Oferirea de servicii stomatologice pentru pacienți din 38 de clinici și opt închisori, prin intermediul unei întreprinderi sociale deținută în totalitate de angajați. Obiectivul social al acestei afaceri este acela de a „îmbunătăți sănătatea orală în cât mai multe comunități” - Community Dental Services (Marea Britanie).

De asemenea, pentru a vedea activitățile derulate în prezent de întreprinderile sociale din România, se poate consulta Registrul unic de evidență a întreprinderilor sociale. Revenind la prevederile legale relevante în alegerea obiectului de activitate al unei entități de economie socială, acestea sunt:
Art. 6 alin. (1) din Legea 219/2015 privind economia socială:
 activitatea de interes general – orice activitate din domeniul economic, cultural-artistic, social, educaţional, ştiinţific, al sănătăţii, sportului, locuirii, protecţiei mediului, menținerii tradiţiilor, al cărei scop final este îndeplinirea obiectivelor prevăzute la art. 5 alin. (2) din lege, respectiv consolidarea coeziunii economice şi sociale, ocuparea forţei de muncă, dezvoltarea serviciilor sociale;
 activitate cu caracter social – activitate care urmăreşte interesul general, în realizarea nevoilor sociale ale grupurilor vulnerabile, a prevenirii şi combaterii riscului de excluziune socială şi a promovării incluziunii sociale.

Principalele activități de interes general prin care se realizează obiectivele economiei sociale, sunt prevăzute la art. 5 alin. (3) din Lege, respectiv:
 producerea de bunuri, prestarea de servicii şi/sau execuţia de lucrări care contribuie la bunăstarea comunităţii sau a membrilor acesteia;
 promovarea, cu prioritate, a unor activităţi care pot genera sau asigura locuri de muncă pentru încadrarea persoanelor aparţinând grupului vulnerabil;
 dezvoltarea unor programe de formare profesională dedicate persoanelor din grupul vulnerabil;
 dezvoltarea serviciilor sociale pentru creşterea capacităţii de inserţie pe piaţa muncii a persoanelor din grupul vulnerabil.

În conformitate cu art. 8 din aceeași lege, statutul de întreprindere socială se recunoaște prin acordarea unui atestat de întreprindere socială, care atestă conformarea întreprinderilor sociale la principiile economiei sociale și respectarea următoarelor criterii:
1. acţionează în scop social şi/sau în interesul general al comunităţii;
2. alocă minimum 90% din profitul realizat scopului social şi rezervei statutare;
3. se obligă să transmită bunurile rămase în urma lichidării către una sau mai multe întreprinderi sociale;
4. aplică principiul echităţii sociale faţă de angajaţi, asigurând niveluri de salarizare echitabile, între care nu pot exista diferenţe care să depăşească raportul de 1 la 8.

Nu în ultimul rând, atât ANOFM cât și multe dintre agențiile județene punctează necesitatea ca principiile economiei sociale și criteriile prevăzute de lege să se regăsească în actele de înființare și funcționare ale entității solicitate, recomandând chiar ca acestea să fie indicate în cerere prin raportare la pagină și paragraf. Desigur, acestea trebuie să fie și respectate de către entitatea solicitantă, fiind corelate cu activitatea desfășurată de aceasta. În ceea ce privește includerea acestor prevederi în actul constitutiv, una dintre instituții a precizat că inserarea scopului, definiției, principiilor și criteriilor economiei sociale în actul constitutiv al entității solicitante "nu trebuie să se producă în sensul preluării efective a acestora din lege, ci ele trebuie să fie adaptate și omogenizate în funcție de activitățile desfășurate." Alte instituții au punctat însă doar necesitatea includerii acestor prevederi în actul constitutiv. Astfel, înființarea unei întreprinderi sociale va presupune atât adaptarea activității acesteia la scopul, principiile și obiectivele economiei sociale, cât și menționarea acestora în actul constitutiv și corelarea lor la activitatea ce urmează a fi desfășurată.